Maysir

În limba arabă, cuvântul maysir se referă la dobândirea averii cu uşurinţă prin risc şi noroc (fără să se plătească deloc sau fără să se plătească adevărata valoare pentru bunurile obţinute, fără să se muncească pentru acestea sau fără să se asume vreo obligaţie sau responsabilitate pentru acestea), indiferent dacă se face sau nu în detrimentul altei persoane. Cuvântul qimar se referă la jocuri de noroc; evident că în orice joc de noroc o persoana câştiga în detrimentul altor persoane. Aceste două cuvinte sunt sinonime în limba arabă.

În limba engleză cuvântul „maysir” are un echivalent în „gambling”, însă în română nu are un echivalent, deoarece înţelesul acestui cuvânt înglobează atât noţiunea de „jocuri de noroc” cât şi noţiunea de „pariuri”. Pentru evitarea neînţelegerilor, vom opta pentru utilizarea cuvântului din limba arabă.

Maysirul conţine gharar (risc exagerat), dar acesta nu este singurul motiv pentru care este interzis. Mai presus de toate, interdicţia maysirului este foarte clară, deoarece maysirul a fost interzis de Allah în Coran:

„Ei te întreabă despre khamr (vin) şi despre maysir. Spune: «În amândouă este mare păcat şi sunt şi unele foloase pentru oameni, dar în amândouă păcatul este mai mare decât folosul!» (...)”[1]

„O, voi cei care credeţi! Vinul, maysirul, pietrele ridicate (idolii) şi săgeţile (pentru prezicere) sunt numai murdării din lucrătura lui şeitan (diavolului). Deci feriţi-vă de ele ca să izbândiţi!/ Doară şeitan doreşte să semene între voi duşmănie şi ură, prin vin şi prin maysir, şi să vă abată de la pomenirea lui Allah şi de la As-Salat (Rugăciune). Oare nu vă veţi opri voi (de la acestea)?”[2]

Interzicerea maysirului se găseşte şi în Sunna:

„Profetul a spus: Cel care jura pe Lat sa spuna La ilahe illallah, iar cel care îi spune prietenului său vino la jocuri de noroc să dea de pomană.”[3]

„Relatat de Abdullah ibn Amr ibn al-'As: Profetul (saws) a interzis khamr (vinul), maysirul, kubah (toba), ghubayrah (vinul făcut din mei), spunând: Orice intoxicant este interzis.”[4]

În cazul maysirului, motivele interdicţiei sunt menţionate atât în Coran cât şi în Sunna. În Coran sunt evidenţiate două motive. Primul motiv se referă impactul negativ pe care îl are maysirul asupra societăţii, deoarece acesta creează duşmănie între oameni. Al doilea motiv enunţat în Coran se referă la impactul negativ pe care îl are maysirul asupra psihicului uman, deoarece acesta îi abate pe oameni de la slujirea lui Allah. Referitor la Sunna, în al doilea hadis citat mai sus, Profetul Muhammad (saws) a asociat maysirul cu alcoolul şi muzica şi a spus că toate sunt interzise. Prin această asociere Profetul (saws) a scos în evidenţă efectul negativ pe care maysirul îl are asupra psihicului uman, deoarece –la fel orice intoxicant– acesta creează dependenţă care duce la degradarea morală, iar în cele din urmă se ajunge la distrugerea fiinţei umane.

Implicaţiile interzicerii maysirului sunt enorme în contextul economiei contemporane. Practic loteriile, pariurile, jocurile de noroc (ruleta, zarurile, cărţile de joc etc.) şi asigurările (cu excepţia asigurărilor islamice) sunt haram (interzise) deoarece toate acestea implică maysir şi uneori implică chiar şi Riba.

Este evident faptul că pariurile şi jocurile de noroc, loteriile şi tragerea la sorţi sunt haram (interzise), deoarece toate acestea sunt maysir. Maysirul înseamnă obţinerea cu uşurinţă a unor venituri prin risc şi noroc, fără a munci.  Shaykhul al-'Uthaimeen a spus că este maysir orice tranzacţie în care o persoană poate pierde sau poate câştiga, dar nu ştie deznodământul, adică dacă va pierde sau dacă va câştiga. Deci toate cele enumerate mai sus sunt maysir deoarece cei care iau parte la ele nu au cum sa ştie dacă vor pierde sau dacă vor câştiga. Există loterii care sunt făcute în scopuri caritabile. Indiferent de scopul loteriilor acestea sunt haram (interzise), iar dacă un musulman ia parte la acestea, musulmanul care cumpără bilete la astfel de loterii este un păcătos. Shaykh Yusuf al-Qaradawi spunea:

„Jocurile de noroc, între care şi loto, îl determină pe om să se bazeze pe şansă, pe întâmplare şi pe speranţele deşarte, nu pe muncă, pe seriozitate, pe respectarea motivelor orânduite de Allah şi poruncite de El.”

Jocurile de noroc, fie că sunt cu zarurile, cu cărţile de joc sau cu orice altceva sunt haram (interzise) chiar şi atunci când sunt jucate fără niciun fel de miză. În acest sens, Comitetul Permanent pentru Cercetarea Ştiinţifică şi Emiterea de Fatwa din Regatul Arabiei Saudite a emis o fatwa în care a afirmat:

„Jocul de cărţi nu este permis, nici atunci când nu se joacă pe bani, deoarece acesta (jocul) distrage oamenii de la pomenirea (dhikr) lui Allah şi de la rugăciune. Chiar dacă ei pretind că nu este adevărat acest lucru, chiar şi aşa acesta este o cale care duce la maysir, care a fost clar interzisă în Coran.”

În acest sens există dovezi că Profetul (saws) ar fi interzis jocurile de noroc, chiar şi în cazurile în care nu există o miză:

„Burayda a relatat că Profetul (saws) a zis: Acela care se joacă cu zarurile este ca şi cum şi-ar fi băgat mâna în carnea de porc şi în sângele lui.”[5]

„Abu Musa a relatat că Profetul (saws) a zis: Acela care se joacă cu zarurile se răzvrăteşte împotriva lui Allah şi a Trimisului Său.”[6]

Interzicerea maysiului are implicaţii extrem de profunde. Practic asta face ca toate jocurile cu miză să fie interzise. În acest sens shaykh Yusuf al-Qaradawi spunea:

„Islamul, care a îngăduit musulmanului diverse distracţii şi jocuri, a interzis orice joc în care intervine o miză, care presupune o pierdere sau un câştig pentru jucător.”

Al-Qaradawi a menţionat că dacă jocul de şah are o miză, atunci acest joc este haram (interzis). De asemeanea shaykh al-Munajjid a considerat că jocul de biliard care are o miză este haram (interzis).

Asigurările convenţionale –în forma în care sunt practicate de companiile din occident– sunt maysir, şi în plus aceste asigurări implică Riba. Maysirul este implicat în aceste asigurări deoarece se bazează pe şansă, astfel încât cel care îşi face o asigurare nu ştie dacă va pierde banii la compania de asigurări sau dacă compania de asigurări îi va da mai mulţi bani decât a plătit el acesteia.

Asigurările islamice poată demunirea de Takaful. Takaful se bazează pe ideea de întrajutorare a membrilor societăţii. Filozofia Takaful este următoarea: „un individ poate sau nu să fie lovit de o calamitate, dar la nivelul comunităţii întotdeauna va fi un membtu lovit de o calamitate”. De exemplu, un individ poate sau nu să facă accident de maşină într-o anumită zi, dar în acea zi cu siguranţă va exista cineva care va face accident de maşină. Ceea ce este nesigur/Gharar la nivel de individ, este o certitudine la nivel de comunitate. Deci, Takaful este ca un fel de depozit de întrajutorare din care beneficiază membrii comunităţii loviţi de o calamitate, mai exact membrii care participă la crearea acelui depozit.


[1] Coranul- traducerea sensurilor, Sura Al-Baqara (2), versetul 219.

[2] Coranul- traducerea sensurilor, Sura Al-Ma'ida (5), versetele 90, 91.

[3] Sahih Muslim, hadis nr. 1647.

[4] Sunan AbuDawud, Kitab al-Aşribah/Cartea băuturilor (26), hadis nr. 3677;

http://www.guidedways.com/book_display.php?translator=3&book=26&start=0&number=3677#3677

[5] Relatat de Muslim, Ahmad şi Abu Dawud; Yusuf al-Qaradawi, Permis şi interzis în islam, Liga Islamică şi Culturală din România, Bucureşti, România, p. 278.

[6] Relatat de Ahmad, Abu Dawud, Ibn Majah şi Malik în Muwatta; Yusuf al-Qaradawi, Permis şi interzis în islam, Liga Islamică şi Culturală din România, Bucureşti, România, p. 278.